O poartă de piatră, înaltă, cu două nivele, acoperit cu țiglă desparte terenul conacului de strada principală a satului. Odinioară, pe poarta mare se ridica un fronton trilobat. Pe frontonul central, pe câmpul înconjurat de colute arcuite, în stil baroc, se putea citi anul construcției.
Castelul de principat de odinoară a fost construit de Bocskai György și fiul său, Bocskai István, între anii 1569 și 1572. Castelul a avut nenumărați proprietari de-a lungul secolilor. Doar bastioanele pătrate și câteva segmente de zid au rezistat până în zilele de azi.
Castelul a fost complet restaurat, în prezent aflându-se în stare foarte bună. În încăperile din castel se pot viziona expozițiile permanente ale suvenirelor familiei regale Române. Castelul este un punct de atracție, atât pentru turiștii străini, cât și pentru cei români, fiind considerat castelul lui Dracula, personajul legendar din filmele de groază care se identifică cu Vlad Țepeș.
Conacul a fost restaurat în anul 2005 în vederea amenajării camerei meoriale ale lui Kazinczy Ferenc, înnoitor de limbă și cea a cântărețului Fráter Lóránd „căpitanul muzician”. În 2008, în incinta conacului s-a amenajat camera memorială a lui Csiha Kálmán, episcopul reformat care a fost sclav pe timpul comunismului. În camerele neutilizate s-a amenajat un muzeu de istorie locală.
Construirea castelului a fost comandat de către Boncza Miklós, socrul scriitorului Ady Endre, pentru mama lui Csinszka (Boncza Berta – nevasta lui Ady Endre). Castelul de azi însă nu mai amintește de clădirea fără etaj, cu bastioane de colț, deoarece Boncza Berta, deja nevasta pictorului Márffy Ödön, a vândut castelul scriitorului/politicianului Octavian Goga după Primul Război Mondial.
Benedek Elek a decis să cumpere înapoi terenurile pe care părinții săi le-au vândut pentru a îi putea oferi o educație. Apoi, pe moșia de douăsprezece hectare, răscupărată bucată cu bucată (în 1896), a început construirea conacului pe care și l-a imaginat cu ani înainte. Casa a fost proiectată de o rudă a soției sale, de arhitectul Poldesz Richárd, în așa fel încât aceasta să fie potrivită cazării familiei, a nepoților, a familiei și a oaspeților.
Pe o terasă lată care coboară în pantă, într-un cadru pitoresc, pe partea dinspre vale a localității, se află una dintre podoabele Dalnicului, conacul Gaál. Clădirea de formă dreptunghiulară, cu două nivele, construită din cărămidă, are acoperiș în formă de cort, din țiglă.
Conacul „Jancsó Péter” din Ghelința se găsește în zona satului, denumită ”Ladia”. Domeniul a luat naștere la începutul sec. XVIII, prin fuziunea domeniilor care aparțineau familiei Basa, Mihálcz și Biroga (familii nobile din Ghelința), însumând aproximativ 300 de hectare.
restaurator
