• După perioada campaniei militare mongole, Brâncovenești a devenit proprietatea neamului Tomaj, respectiv al familiei descendente Losonci. Conform documentelor din acea perioadă, Brâncovenești deja făcuse parte din moșia lor în 1319. De la ei, castelul a fost moștenit de strămoșii familiei Losonci Bánffy, care au domnit timp de un secol și jumate. În 1467, familia a luat parte în rebeliunea împotriva regelui Mátyás și drept consecință au pierdut proprietatea, iar regele a dăruit castelul viteazului Ongor János, o rudă de-al lui din județul Hunyad (Hunedoara).

  • După elementele arhitecturale simple și puține și structura conacului, data construcției conacului ar putea fi plasată în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Construcția și mobilarea conacului se leagă deja de numele lui Albert Petrichevich-Horváth, care datorită loialității lui față de Curtea de la Viena, între anii 1840–60 și-a construit o carieră strălucită în administrație.

     

  • În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, prin cumpărare, localitatea intră în posesia familiei Brukenthal. Primul castel a fost construit, cel mai probabil, la jumătatea secolului al XVIII-lea, acesta fiind modificat în prima jumătate a secolului al XIX-lea de către Iosif (I) Brukenthal, vărul mai mic al guvernatorului.

  • Conacul a fost construit la începutul secolului XX de către familia Cenc, în stil Art Nouveau.

  • După schimbarea regimului, moștenitorii familiei Temesváry au solicitat restituirea castelului și al domeniului, astfel în anul 2000, proprietatea a ajuns în posesia clujeanului Nagyosy Zoltán. În prezent, în castel funcționează grădinița care poartă numele lui Temesváry János. Grădina de odinioară servește drept teren de joacă pentru copii preșcolari.

  • În 1939, castelul a ajuns în posesia medicului Adam Iancu din Curtici, care a defrișat 10 hectare din parcul din jurul edificiului. Din 1968, parcul cu cele 17 hectare rămase, este declarat parc dendrologic, aici găsindu-se specii ca Arborele padogelor (Gingko biloba).

  • Conform tradiției populare, baroce, clădirea are un acoperiș înalt. Odinioară, domeniul găzduia mai multe clădiri agricole, astăzi păstrându-se doar grânarul. După naționalizare, în clădire a funcționat Consiliul Popular, astăzi fiind utilizat tot de către Primărie.

  • Castelul din centrul satului Treznea a fost construit la mijlocul secolului al XIX-lea de moşierul Bay Ferenc. Cele două aripi ale castelului sunt conectate de un pasaj foarte asemănător cu Puntea Suspinelor din Veneția.