Castelul Béldi, Budila

  • Codul din lista monumentelor:
  • BV-II-a-A-11616
  • Adresă:
  • Budila nr. 592
  • Datare:
  • Sec. XVIII
  • Stil:
  • baroc, clasicist
  • Formă de proprietate:
  • Proprietate publică

Rezultatul restaurării acestui castel a fost ridicarea părții centrale ale acestuia și construcția a mai multor elemente decorative. Ultimul proprietar al acestui castel a fost Béldi László (1870-?), prefectul Comitatului Târnava-Mare. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, familia Béldi a vândut castelul lui Barbu Pantazi, inginer român, în posesia căruia nu a rămas mult, deoarece castelul a fost naționalizat de comuniști.

Pe timpul comunismului castelul și parcul înconjurător s-a folosit drept tabără de pionieri, apoi, timp de doi ani, ca școala comitatului. Înainte de schimbarea regimului, castelul a fost gol timp de doi ani, apoi a găzduit sediul poștei,și în final s-a folosit ca sediul Primăriei. Inginerul Pantazi nu a avut urmași, astfel clădirea a rămas în folosința Primăriei. De-a lungul timpului, Primăria a executat lucrări de renovare asupra castelului. În prezent, la parter funcționează sediul Primăriei, însă etajul nu s-a finalizat încă. În locul sălii de dans, care exista odinioară în incinta castelului, s-a realizat sala de ședințe a Primăriei.

Original, castelul a fost construit în stil baroc și neoclasicist. Este o clădire simetrică, pe fiecare parte a blocului central fiind alipită câte o construcție cu un singur nivel. Pe partea centrală a fațadei principale, un impact impresionant îl oferă rezalitul central.

Balconul de la etaj, care se reazemă pe șase coloane este delimitat de o balustradă din fier forjat, prevăzut cu șase stâlpișori. Spre balcon se deschid două ferestre ornate, cu formă semicirculară și o ușă. Coronamentele de ferestră sunt triunghiulare doar pe o singură latură a clădirii, pe celelalte laturi fiind lineare. Pe crenelul situat deasupra ușii care dă spre balcon, se observă blazonul Béldi-Sigmond, care face referire la persoanele care au ordonat ultima construcție. La mijlocul fațadei posterioare, câte două coloane rotunde, împart atât intrarea de la parter, cât și balconul de la etaj, în trei părți. În capătul aripilor de la parter, pe ambele fațade longitudinale, se observă câte un rezalit proeminent. Fațadele laterale diferă una de cealaltă, fiind scoase în evidență printr-un pridvor cu coloane.Colțurile rezalitului central al fațadei principale, respectiv colțurile rezalitului lateral al fațadei posterioare prezintă ornamente din tencuială. Cele mai multe elemente arhitecturale s-au distrus după naționalizare, s-au păstrat doar câteva uși frumos sculptate, tavanul impozant, cu lambriuri din lemn și șemineul aflat în holul de la parter.

Cum ajungeți aici?

Cum ajungeți aici?



Linkuri