Conacul Sándor, Căpușu de Câmpie

  • Codul din lista monumentelor:
  • MS-II-m-B-15620
  • Adresă:
  • Căpușu de Câmpie, str. Principală nr. 243
  • datare:
  • Sfârșitul sec. XIX.
  • Formă de proprietate:
  • proprietate privată

Clădirea cu un singur nivel, dar relativ mare, cu formă dreptunghiulară are intrările situate pe cele două părți mai scurte. Intrarea principală era prin porticul susținut de stâlpuri, situat pe fațada principală dinspre est, iar cealaltă intrare, cu pridvorul de lemn, situat pe fațada vestică, făcea posibilă accesul dinspre curte. De la naționalizare, conacul găzduiește un cămin de bătrâni.

Familia Sándor din Mihăileni a ajuns în Căpușu de Câmpie în mijlocul sec. XVIII, atunci când, în 1758, Sándor (III) Pál 1758 a luat-o de soție pe Ágnes din Miercurea Ciuc. Moșia a fost moștenită mai întâi de fiul său mai mare (IV) Pál, apoi de fiul mijlociu al acestuia (VI) János. Acesta din urmă a luat-o de soție pe Medgyes Kata din Eremieni. Ei au avut cinci copii care au ajuns la maturitate și proprietatea lor a fost moștenită de fiul lor cel mare, (IX) János (1815-1887). Acesta fiind judecător regal al Curții de Apel Târgu Mureș, își vizita moșia din Căpușu de Câmpie doar vara. Pe atunci, pe locul conacului de azi se afla o clădire mai modestă. După moartea lui, din cei opt copii, proprietatea din Căpușu de Câmpia a fost moștenită de cel mai mic fiu al său, Sándor (X) János (1860-1922). Acesta a avut o carieră frumoasă în politica transilvăneană, numele său fiind legat de nenumărate rezultate, iar în 1891 a devenit comitele suprem al comitatului Târnava Mică. Sándor (X) János a luat-o de soție pe Tisza Anna (1862-1918), astfel ajungând să fie neam și cu prim-ministrul contele Tisza István. Între 1913-1917 a devenit ministerul de interne al guvernului Tisza.

Cum ajungeți aici?

Cum ajungeți aici?



Linkuri